Ziua de Vest

Ziua de Vest

Poliţiste şi câini dresaţi, pentru a înlătura haosul din judeţ…

Raport neconcludent al IPJ Timiş

Nu prea au cum şi cui să se raporteze şi să ştie cât de eficienţi au fost, de la începutul anului. Noua conducere a Inspectoratului de Poliţie Timiş şi-a prezentat, ieri, raportul de activitate pe primul semestru al acestui an. Cel mai îngrijorător lucru din raportul IPJ Timiş este numărul accidentelor rutiere mortale. Deşi, cel puţin în ultimul timp, Poliţia Rutieră Timiş face filtre aproape zilnic, pentru a diminua infracţiunile din trafic, cifrele reci ale hârtiei dezvăluie o situaţie aproape incredibilă. Un mort la doar cinci zile, în urma accidentelor rutiere. Şi din această cauză, schema de încadrare a Serviciului Politiei Rutiere a fost suplimentată cu 6 funcţii de agent de poliţie. O altă noutate este apariţia câinilor dresaţi, alături de poliţişti, la ore târzii şi în zonele rău famate ale oraşului.
Morţii neînregistraţi nu se pun la… numărătoare
33 de morţi în urma unor teribile accidente rutiere, în prima jumătate a acestui an! Este şocantul calcul al hârtiei, ce poate fi bătut doar de morţii neînregistraţi în aceeaşi perioadă a anului trecut. "Avem doi morţi în plus în acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe primul semestru din 2006 există însă nu mai puţin de şase morţi neînregistraţi, deci numărul accidentelor cu victime este mai mic în acest an", spune comisarul Ioan Dascălu, şeful IPJ Timiş. Oricum, cifra impresionantă de morţi în urma accidentelor rutiere a stârnit îngrijorare în cadrul conducerii IPJ Timiş. De aceea, schema de încadrare a Serviciului Poliţiei Rutiere a fost suplimentată cu 6 funcţii de agent de poliţie, toate fiind repartizate la Biroul pentru Siguranţa Circulaţiei în Mediul Urban Timişoara.
Câinii dresaţi şi femeile salvează Poliţia Timiş
Femeile pentru traficul rutier şi câinii dresaţi pentru diminuarea infracţiunilor stradale sunt soluţiile puse pe tavă de IPJ Timiş. "Cele şase funcţii au fost ocupate de patru tinere poliţiste şi doi poliţişti (în prezent, numărul de poliţiste din cadrul S.P.R. ridicându-se la 6). În perioada următoare vom acţiona cu patrule mixte (poliţist - poliţistă), acest lucru datorându-se, în primul rând, nivelului foarte bun de pregătire al tinerelor agente de poliţie care au vrut să intre în Serviciul Poliţiei Rutiere", spune comisarul-şef Şerban Pittner, purtătorul de cuvânt al IPJ Timiş. Începând de azi, după ora 22, poliţiştii nu vor mai umbla câte doi. În locul colegului de suferinţă ei vor primi un câine dresat. Măsura are ca ţintă prevenirea comiterii de infracţiuni stradale şi descurajarea persoanelor certate cu legea. "Vom folosi nouă câini de însoţire dresaţi şi special pregătiţi pentru intervenţie în caz de necesitate. Câinii au fost deja repartizaţi la cele cinci secţii de poliţie din Timişoara. Se va patrula mai ales în zonele mai slab iluminate din perimetrul centrului, parcuri şi zonele periferice ale municipiului, unde în ultima perioadă au fost înregistrate probleme de interes din punct de vedere poliţienesc", mai spune Şerban Pittner.
O. MĂRĂSCU

Primarul din Graz, în vizită la Timişoara

Anul trecut, edilul-şef al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a fost, pentru o zi, la Graz, în Austria, unde s-a întâlnit cu omologul său, Siegfried Nagl. Cei doi primari au discutat despre iniţierea unei şi mai strânse colaborări între cele două oraşe şi reluarea unor contacte stabilite anterior în sectorul economic şi cultural, contacte ce urmează a fi aprofundate şi extinse în viitorul apropiat. Pentru că Austria este, în momentul de faţă, unul dintre principalii investitori în România, primarul Gheorghe Ciuhandu şi-a exprimat speranţa atragerii de firme austriece şi în Timişoara, în special a celor din segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, primarul Timişoarei i-a prezentat edilului-şef din oraşul austriac documentul unei declaraţii de colaborare între Timişoara şi Graz, semnat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Primarul oraşului Graz, Siegfried Nagl, s-a exprimat în favoarea actualizării acestui document, precizând că trebuie identificate proiecte care să prezinte avantaje de ambele părţi. Astăzi, primarul din Graz, Siegfried Nagl, va vizita Timişoara şi se va întâlni cu Ciuhandu.
A. S.

"La Parcul Industrial e foarte multă fluctuaţie"

Spune preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc

În prezent, gradul de ocupare a Parcului Industrial şi Tehnologic Timişoara, din punctul de vedere al numărului parcelelor, este de 82 la sută (20,5 parcele din totalul de 25), iar din punctul de vedere al suprafeţei ocupate este tot de 82 la sută (88.329 mp, din 107.883 mp). Totodată, există un contract pentru teren neviabilizat, cu societatea Powertech SRL (pentru organizarea de show-room - utilaje de construcţii). În plus, în ceea ce priveşte Pavilionul administrativ al Parcului sunt încheiate contracte cu mai multe firme. Parcul este ocupat în proporţie de 92 la sută, deşi în urmă cu câteva săptămâni venise vorba de o extindere a parcului, deoarece se preconiza că nu mai sunt locuri, dar sunt societăţi doritoare să îşi găsească un loc în acest parc. "La Parcul Industrial e foarte multă fluctuaţie. Acum o lună aveam 92 la sută gradul de ocupare, iar acum au renunţat două firme şi aveam 82 la sută. Dar încă este coadă de aşteptare pentru intrarea în parc. Ceea ce ne-a făcut să lansăm parcul industrial la Săcălaz", spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.
A.P.

Ovidiu Ganţ o apreciază pe Angela Merkel

Europarlamentarul bănăţean Ovidiu Ganţ a deschis, acum două zile, seria de discursuri de un minut a sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg. Acesta a arătat că preşedinţia germană a Uniunii Europene a început sub auspicii excelente pentru România, ţara noastră devenind membru la 1 ianuarie 2007, acest moment istoric fiind validat în unanimitate în Parlamentul României, odată cu Tratatul Constituţional european. Din păcate, a spus europarlamentarul, tratatul nu a fost adoptat, noi negocieri fiind iniţiate: "În aceste condiţii politice grele, apreciez în mod deosebit eforturile Germaniei şi ale doamnei cancelar dr. Angela Merkel în realizarea unui consens. Germania şi Franţa au pus împreună bazele UE, trecând peste resentimente seculare. De aici hotărârea şi perseverenţa cu care preşedinţia germană a căutat consensul. România a susţinut această poziţie având convingerea că numai împreună vom reuşi să clădim Europa pentru a asigura pacea, securitatea si bunăstarea tuturor cetăţenilor săi. Sper ca, de această dată, înţelegerea să fie respectată pentru că, nu-i aşa, Pacta sunt servanda!", a spus Ovidiu Ganţ. (A.P.)

Călin Popescu Tăriceanu - acţionat în judecată de un lugojean

Alături de preşedintele PNL au mai fost chemaţi în instanţă şi Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor, Marko Bela şi Dan Voiculescu Lugojeanul Petru Nicolae Farcaş vrea să recupereze "de la cei cinci pârâţi" banii publici cheltuiţi cu referendumul din 19 mai

Astăzi, la Curtea de Apel Timişoara are loc primul termen de judecată în procesul intentat de lugojeanul Petru Nicolae Farcaş Ministerului Economiei şi Finanţelor şi liderilor politici Călin Popescu Tătriceanu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Marko Bela (UDMR) şi Dan Voiculescu (PC). În opinia lui Farcaş, cei cinci lideri politici sunt acuzaţi de "cheltuirea abuzivă şi ilegală a banului public la referendumul din 19 mai". În dosarul nr. 1005/59/2007, înregistrat în data de 11.06.2007, Petru Nicolae Farcaş cere instanţei "să obligaţi Ministerul Economiei şi Finanţelor să prezinte cât a costat din banii publici acţiunea celor cinci pârâţi, care au iniţiat, ca reprezentanţi ai partidelor politice coalizate împotriva Preşedintelui României, referendumul din 19 mai 2007". De asemenea, în cererea de chemare în judecată, Farcaş solicită "să obligaţi pârâţii (…) în solidar şi proporţional cu partidele pe care le reprezintă, raportat la cei 322 parlamentari, care au nesocotit avizul Curţii Constituţionale, privitor la necesitatea şi utilitatea referendumului de suspendare a preşedintelui, să suporte costul referendumului". Farcaş consideră că a fost "umilit, ca majoritatea cetăţenilor României, de cei cinci pârâţi", care "au sfidat puterea poporului".
Fond umanitar, la dispoziţia Preşedinţiei
Farcaş vrea ca, "din banii recuperaţi de la pârâţii Călin Popescu Tătriceanu, Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor, Marko Bela şi Dan Voiculescu, în solidar cu partidele politice pe care le reprezintă", să fie constituit un "Fond umanitar", la dispoziţia preşedintelui României şi Administraţiei Prezidenţiale, de care să beneficieze "cetăţenii români - bolnavi, pensionari, care nu pot să-şi plătească medicaţia necesară tratării bolilor", dar şi "copiii defavorizaţi de soartă şi cei cu handicap".
Toni BOLDUREANU

Natură într-un ochi plastic: Galeria Calina îi dedică vara Lilianei Mercioiu

Într-o vară toridă, Galeria Calina oferă acces spre o altă natură, una imaginată şi împlinită de Liliana Mercioiu. Veritabilul artist se confesează privitorilor prin pictură şi fotografie picurată cu ceară, transformată, prin gând, de deget. Ne introduce în atmosfera expoziţiei criticul de artă Ileana Pintilie: "Liliana Mercioiu Popa a debutat şi s-a făcut cunoscută publicului prin mai multe expoziţii personale şi de grup, de-a lungul unui deceniu, expoziţii care o arată preocupată de sensurile artei contemporane, iar în ultima vreme de discursul oferit de pictură în contextul actual. A debutat printr-un gen de artă conceptuală, ce utiliza sensurile ascunse în cuvinte, interogându-se asupra relaţiei dintre aceste sensuri şi o anume senzorialitate plastică, de care s-a simţit mereu ataşată. Obiectele, picturile sau fotografiile realizate anterior au o legătură unele cu altele, trădând un spirit ludic, dispus să exploreze anumite zone artistice mai puţin căutate de alţii. Noua sa expoziţie, intitulată In-Formare, explorează aceeaşi zonă artistică a picturii, aflată la limita dintre figurativ şi nonfigurativ, pornind de la un concept. În accepţia ei, in-format, cuvânt polisemantic, încearcă să reformuleze posibilitatea de a da discurs unor tendinţe şi de a le aduce în spaţiul divers al opiniei publice. Dincolo de sensul concret, de format - cel care a încheiat un proces de cunoaştere, de asimilare a unor cunoştinţe, in-format echivalează cu persoana care se află într-un proces de cunoaştere dirijată spre un anume subiect, unul de actualitate". "In-Formarea" se face până în data de 3 august, urmând ca în deschiderea următorului sezon plastic al galeriei, în data de 3 septembrie, Mihai Chiuaru să ne arate "Capriciile" sale, căci aceasta e genericul sub care artistul va expune.
Ciprian MARINESCU

Întâlnire cu ungurii, pe tema inundaţiilor

La sediul Adunării Generale Csongrad se va desfăşura vineri, 13 iulie, o întâlnire de lucru la care vor lua parte reprezentanţii instituţiilor partenere în proiectul "Centru regional şi transfrontalier de prevenire şi intervenţie în caz de inundaţii", respectiv consiliile judeţene Timiş, Arad şi Bihor, Societatea de Utilitate Publică Agenţia de Dezvoltare Euroregională Dunăre - Criş - Mureş - Tisa, Direcţia Apelor Banat Timişoara, Direcţia Apelor Crişuri Oradea şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Phare 2004 Cooperare Transfrontalieră România -Ungaria şi îşi propune să creeze şi să operaţionalizeze, în judeţul Timiş, o structură instituţională şi un sediu de coordonare-cooperare şi suport logistic la nivel transfrontalier şi regional, pentru prevenirea, intervenţia şi pregătirea personalului pentru situaţiile de inundaţii din judeţele Timiş, Arad, Bihor şi judeţul maghiar Csongrad. Întâlnirea de la Szeged face parte din activităţile prevăzute în proiect, în vederea elaborării procedurilor şi mecanismelor de cooperare transfrontalieră şi regională pentru situaţii de urgenţă la inundaţii, pe teritoriul judeţelor partenere în acest proiect. (A.P.)

Acţionarii au avut încredere în Banca Transilvania

98,52% - indicele de subscriere pentru exercitarea dreptului de preferinţă de către acţionarii înregistraţi

Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania a anunţat încheierea perioadei de subscriere pentru exercitarea dreptului de preferinţă de către acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor ţinut de Bursa de Valori Bucureşti, la data de înregistrare 11 mai 2007. "Indicele de subscriere înregistrat - care este de 98,52% - subliniază încrederea pe care acţionarii o au în planurile propuse pentru creşterea generală a băncii. Ne-am asumat angajamente faţă de acţionari şi faţă de clienţi în ceea ce priveşte profitabilitatea, calitatea şi consolidarea Băncii Transilvania, de aceea, toate eforturile noastre se vor focusa pe îndeplinirea acestor obiective", a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania. Decizia privind subscrierea pentru exercitarea dreptului de preferinţă de către acţionari a fost luată în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din data de 25 aprilie 2007, când s-a hotărât majorarea capitalului social cu 217.699.059 lei, prin emisiunea a 2.176.990.590 noi acţiuni cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune. În ceea ce priveşte majorarea capitalului social, acest lucru se va realiza prin utilizarea a trei surse, respectiv: capitalizarea rezervelor constituite din profitul net, existente în sold, potrivit bilanţului la 31.12.2006, în sumă de 84.164.632 lei (din care 127.517,32 lei din anii precedenţi), respectiv emiterea unui număr de 841.646.320 noi acţiuni cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune, în beneficiul acţionarilor înregistraţi în Registrul Acţionarilor ţinut de Bursa de Valori Bucureşti, la data de înregistrare stabilită de AGA, adică 11 mai 2007; utilizarea primelor de emisiune integral încasate, în sumă de 94.198.940 lei, respectiv emiterea unui număr de 941.989.400 noi acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune, în beneficiul acţionarilor înregistraţi în Registrul Acţionarilor ţinut de Bursa de Valori Bucureşti, la data de înregistrare stabilită de AGA, adică 11 mai 2007; noi aporturi în formă bănească din partea acţionarilor înregistraţi în Registrul Acţionarilor ţinut de Bursa de Valori Bucureşti, la data de înregistrare 11 mai 2007, în sumă de 39.335.487 lei, respectiv emiterea unui număr de 393.354.870 noi acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/acţiune. Preţul de emisiune pentru acţiunile aferente acestei surse de majorare este de 0,35 lei/acţiune.
La încheierea perioadei de subscriere în baza dreptului de preferinţă, datele sunt următoarele: număr de acţiuni subscrise: 387.570.191; valoarea încasată: 135.649.566,85 lei; numărul de acţionari care au subscris: 20.995, reprezentând 82,75% dintre acţionarii băncii; numărul de acţiuni rămase nesubscrise: 5.784.679. În baza mandatului acordat de Adunarea Generală a Acţionarilor din 25 aprilie 2007, Consiliul de Administraţie a hotărât ca acţiunile rămase nesubscrise în urma exercitării dreptului de preferinţă să fie oferite spre subscriere salariaţilor Băncii Transilvania SA, în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 şi ale regulamentului CNVM nr.1/2006 art.15 al.(1) lit.(b) pct.5, la un preţ de 0,36 lei/acţiune (0,1 lei - valoare nominală şi 0,26 lei /acţiune - prima de emisiune). Consiliul de Administraţie este mandatat să stabilească toate condiţiile concrete de derulare a ofertei, inclusiv a preţului de vânzare.
L.P.

Timişorenii fură… ghivece cu muşcate

Primarul oraşului Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, trage un semnal de alarmă cu privire la dispariţia muşcatelor din ghivecele montate în zonele sărace în verdeaţă din oraş. Astfel, numai în luna iunie, au fost furate 96 de muşcate şi 36 de ghivece, prejudiciul ridicându-se la 1.900 de lei. Furturile repetate zădărnicesc eforturile primăriei de a crea câte o pată de culoare în zonele invadate de asfalt şi betoane. Pe lângă cele 2.330 de muşcate montate şi în anii anteriori, pe suporţi tip "arbore", în Centrul Civic, Muzeul Banatului, Piaţa Ştefan Furtună, Piaţa 700, Piaţa Leonardo Da Vinci şi în coşuri suspendate, pe Bv. Carol I, Podul Mihai Viteazu, Podul Michelangelo, Prefectură şi Piaţa Plevnei, anul acesta s-a mai investit în nouă suporţi metalici, în Piaţa Traian, patru de tip arbore şi cinci de tip pergolă, pe care s-au “plantat”, în total, 1.520 de muşcate curgătoare. În total, în "oraşul florilor", există 3.850 de muşcate curgătoare, în valoare de 40.000 lei, costul întreţinerii lor, pe perioada de vegetaţie, ridicându-se la 60.000 de lei. Din păcate, unii cetăţeni "binevoitori", după ce admiră florile, pleacă spre casă cu un buchet de muşcate sau, mai grav, cu câte un… ghiveci plin. Nici amenda, cuprinsă între 500 si 10.000 de lei, conform hotărârii de consiliu local nr. 349/2002, nu-i sperie pe timişorenii strângători. "Fără sprijinul cetăţenilor, eforturile primăriei nu-şi vor găsi finalizarea, astfel încât facem apel, pe această cale, la toţi cetăţenii Timişoarei, de a lua atitudine împotriva celor certaţi cu legea", spune primarul Gheorghe Ciuhandu. (A. B.)

UPC România a lansat două noi abonamente de internet

UPC Romania a lansat din această lună două noi abonamente de internet, a mărit de trei ori viteza de internet pentru abonamentul "Standard", fără costuri suplimentare şi a scăzut cu 10 lei preţul pachetelor "Familia" şi "Activ", care includ telefonie şi internet. Compania a lansat două abonamente de internet care se adresează clienţilor noi. Abonamentul "Starter" oferă acces nelimitat la internet, la viteza de descărcare de 768 Kbps şi costă 20 de lei pe lună. Abonamentul "Light" oferă acces nelimitat la internet, la viteza de 1,5 Mbps şi costă 30 de lei pe lună. UPC a mărit viteza maximă a abonamentului "Standard" la 3 Mbps, păstrând neschimbat preţul de 45 de lei pe lună. Compania nu a operat modificări în ceea ce priveşte abonamentul "Ultra", care oferă acces nelimitat, cu viteza de 6 Mbps, pentru 95 de lei pe lună. (L.P.)

"Lacul - sursa vieţii"

Astăzi, de la ora 11, în zona străzilor Lămîiţei şi E. Cuteanu, va avea loc o expoziţie de desene şi obiecte, cu tema "Lacul - sursa vieţii". Expoziţia face parte din proiectul de educaţie şi reconstrucţie ecologică "Lacul", desfăşurat de Fundaţia Culturală First, exponatele fiind creaţiile copiilor de la Rudolf Walther, şcoala fiind partener în proiect. Finanţatorii proiectului sunt Consiliul Local, Primăria Municipiului Timişoara şi A.M.B. Proiect. (A. B.)

http://www.ziuadevest.ro/pagini/actualitate.htm